fragment

Stau cîteodată şi-mi aduc aminte ce vremi şi ce oameni mai erau în părţile noastre pe cînd începusem şi eu, drăgăliţă-Doamne, a mă ridica băieţaş la casa părinţilor mei, în satul Humuleşti, din tîrg drept peste apa Neamţului; sat mare şi vesel, împărţit în trei părţi, care se ţin tot de una: Vatra satului, Delenii şi Bejenii. Ş-apoi Humuleştii, şi pe vremea aceea, nu erau numai aşa, un sat de oameni fără căpătîi, ci sat vechi răzăşesc, întemeiat în toată puterea cuvîntului: cu gospodari tot unul şi unul, cu flăcăi voinici şi fete mîndre, care ştiau a învîrti şi hora, dar şi suveica, de vuia satul de vatale în toate părţile; cu biserică frumoasă şi nişte preoţi şi dascăli şi poporeni ca aceia, de făceau mare cinste satului lor. Şi părintele Ioan de sub deal, Doamne, ce om vrednic şi cu bunătate mai era!

Iritnima nid eiralipoc – Ionis Creangă

Vats atadoetic imis cuda etnima ec imerv is ec inemao iam vare ni nobis elitrap ep dnic mesupecni is ego, atilagard-Domninus, acidirama sateiab al asac rolitnirap iem, ni lutas Humuleshti, nid grit tperd etsep aqua iul Neamts; tas eram is lesev, titrapmi ni iert itrap, erac nites ed anu: iulutas Artav, Delenī is Beĭenī.
Iapos Humuleshtī, is ep aemerv aēca, non vare iamun esa, nu tas ed inemao araf ītapac, ic tas ihcev csesazar, taiemetni ni ataot aeretup iulutnivuc: uc iradopsog totis lunu is lunu, uc iacalf iciniov is etef erdnim,
erac vaits itrivnia is aroh, rad is acievus, ed aiuv lutas ed elatav ni etaot elitrap; uc aciresib asaomurf is etsin itoerp is ilacsad is ineropop ac aieca, ed vaecaf eram etsnic iulutas rol. Is eletnirap Ioannis ed bus laed, Dominus, ec lumo cinderv is uc etatanub iam are!

Textul original (în latină) – Originis lutscet ni latinis.

Traducere – Erecudart ni rumunis

Ni Latviiaesii

Safirae, atitsev acīf iuludoveiova Moisis,

ni atsaeca amuh tasalvais, dnirum, tileĭ lupurt.

Iatni* iul Kesariu aerp eclud eitos,

adup ec sihcniai aiutseca elepaoelp, tsofait eit, Nosowski.

Ied izetecrec lumaen, nu lutla iam libon ac iela**,

bus lurec Rumunis Īrat ed etsep itnum non etsaonuc es.

Somarts is patris nid maen raicnirp tuvā, rai ed itivet al etlalelec iēla,

Daciae atarerudni tucsanai is ep iec iod itos.

Ut, erac idev tseca tnamrom*** la iesaomurf Safirae,

enups ac anmed uf Safirae ed elenum iulurifas.

_____________

*Iatni vas Ītni: Întâi sau Întîi, în funcţie de scrierea folosită.

**Iela: Al ei. Se poate confunda cu alei care se întoarce tot iela. Pentru a evita această confuzie, la substantivul comun simplu, plural alei vom scrie astfel: iella – dubînd astfel consoana l. Restul formelor ale alee se vor scrie în modul standard: alee – ēla, aleii- īela, aleea – aēla.

***Tnamrom vas Tnimrom: Mormânt sau Mormînt. De altfel, putem întîlni forma tnus pentru sunt, deşi forma de bază este tnis – sînt.

La televizor

Mama deschide televizorul. Cristina şi Andrei vin repede. E ora copiilor. Apare Mihaela. Ea stă de vorba cu şcolarii din clasa întîi.

- Am aflat că învăţaţi bine şi mă bucur, spune Mihaela. Acum, puteţi citi şi socoti. Aţi învăţat multe poezii. Desenaţi şi cîntaţi frumos. Ba chiar, de 8 Martie, aţi trimis felicitări mamei şi doamnei învăţătoare. Bravo copii!

Cristina şi Andrei sar în sus de bucurie.

Al televidis

Mamae edihcsed lu televidis. Christinae is Andreis niv edeper. Aroe rolīpoc. Erapa Michaelae. Ats ae ed abrov uc īralocs nid asalc ītni.

- Talfama ac itatavni enib is rucubam, enups Michaelae. Muca, itetup itic is itocos. Tatavnīta etlum īseop. Itanesed is itatnic somurf. Ab raihc, ed Marsis 8, simirtita iraticilef ie mamae is ienmoad eraotatavni. Bravos īpoc!

Christinae is Andreis ras ni suz ed eirucub.

Medic din sec. XVII purtînd echipament de protecţie. Sub imagine scrie:

Aşa s-au luptat cu moartea în Roma, în anul 1665, cu îmbrăcăminte de protecţie, împotriva morţii.

Medicis nid XVII seculis dnitrup tnemapihce ed ietcetorp. Bus imaginae eircs:

Esa tatpulvas uc Aetraom ni Romae, ni Luna Dominis 1665, uc etnimacarbmi ed ietcetorp, avirtopmi Ītrom.

în construcţie – ni constructiae

Ni atsaeca amirp arutcel mov itic is eniter nu ulpmis tscet.

În livadă

Mara şi Marius au mere. Merele sînt coapte şi bune.

Vine Marin. El le cere mere.

Mara îi dă un măr roşu.

Marius cară un coş mare cu mere. Marin îl ajută.

- Ce bogată e toamna, spune Mara.

Ni adavil

Marae is Marius va erem. Elerem tnis etpaoc is enub.

Eniv Marinis. Le erecle erem.

Marae adī nu ram usor.

Marius arac nu soc eram uc erem. Marinis atuĭali.

- Ec atagob autumnise, enups Marae.

Observaţii – Ītavresbo

…

După cum aţi observat, există nişte excepţii de la regula de bază „totul se întoarce“. Iată cîteva dintre ele:

- Nu se vor întoarce numele proprii. Vom pune „-is“ pentru numele la masculin sau neutru şi „-e“ pentru cele la feminin. Exemple: Marian – Marianis, Irina – Irinae, Alexandru – Alecsandris, Alexandra – Alecsandrae, Bucureşti – Bucarestis, Roma – Romae, Paris – Paris, Europa – Europae, Pămînt – Terrae, America – Americae.

- Vocalele duble: aa, ee, ii, oo, uu se vor nota astfel ā, ē, ī, ō, ū. Triplu i (iii) se va nota ĩ. Exemple: Aleea este umbroasă – Aēla etse asaorbmu; Copiii se jucau în continuu – Ĩpoc vascuĭes ni ūnitnoc.

- Cînd vocala „u“ este ultima literă dintr-un cuvînt, iar penultima literă este tot o vocală, în cuvîntul întors „u“ se va transforma în „v“, pentru o pronunţie mai uşoară. Exemple: ştiu – vits, scriu – vircs, tîrziu – vidrit, mergeau – vaegrem, coclau – valcoc, beau – vaeb, stau – vats.

Dacă penultima literă este vocala „u“, atunci ultima litera „u“ nu se va mai transforma în „v“, ci se va scrie „ū“ (dublu „u“): ambiguu – ūgibma, continuu – ūnitnoc.

- Cînd consoana „z“ se regăseşte într-un cuvînt de origine latină, aceasta se va înlocui cu „d“: vezi (de la video) – idev, auzim (de la audio) – midua, tîrziu (de la tarde) – vidrit, ziceţi (de la dicere) – itecid.

- Litera „j“, din limba română, se va nota „ ĭ“. Şi se va citi „i“: coajă - a ĭaoc, joc – coĭ, cojoc – coĭoc, ajutor – rotuĭa. Litera „j“ nu există ca atare.

- Litera „x“, din limba română, se va descompune în „cs“ şi se va întoarce „sc“: pix – pics – scip, reflex – reflecs – scelfer. Litera „x“ nu există ca atare.

- Cînd se întorc cuvintele din limba română nu se vor păstra diacriticele (după cum cred ca aţi şi observat): călătorii – īrotalac, învăţămînt – tnimatavni (tni-ma-tav-ni), reuşită – atisuer.

- Toate formele de verbe la conjunctiv, condiţional-optativ şi verbele reflexive se vor lega de forma lor de conjunctiv,  condiţional-optativ şi pronume refleziv, şi apoi se vor întoarce: să fac – cafas, să ştiu – vitsas, să am – mās, aş vrea – aervsa, aş şti – itssa, ai iubi – ībuia, mă duc – cudam, te rog – goret, ne vedem – medeven.

De asemenea, toate verbele la invinitiv şi la perfect compus se vor lega de forma de infinitiv „a“, respectiv de forma verbului auxiliar „avea“ care îl însoţeşte: a fi – ifa, a avea – aevā, am fost – tsofma, a avut – tuvā, a luat - taula, au citit – titicua.

- Nu se vor întoarce cuvintele care au circulaţie internaţională, care sînt comune mai multor limbi, care determină termeni tehnici, ştiinţifici, de specialitate. Pentru cuvintele la masculin sau neutru vom pune „-is“ şi pentru cele la feminin „-e“:

mama – mamae, telefon – telefonis, Internet – Internetis, Universitate – Universitae (se acceptă şi forma Universitatis), problemă – problemae, electricitate – electricitae, electric – electricis, catolic – catholicis, Biserica Catolică – Catholicae Aciresib, autobuz – autobusis, aeroport – aeroportis, blog – blogis, presă (mass-media) – presae (mass-mediae), televiziune – televidionis, lunile anului: aprilie – aprilis, august – augustis, decembrie – decembris, Isus Cristos – Iesu Christus, islam/ islamic(ă) – islamis, iudaism/ iudaic(ă) – iudais, creştinism/ creştin(ă) – christianis, comunism/ comunist(ă) – communismis/ communistis, democraţie/ democrat(ă) -ic(ă) – democratis, student(ă) – studentis, cultură/ cultural – culturae/ culturalis, artă/ artist(ă) – artae/ artistis, mecanic(ă) – mechanis, inginer(ă)/ inginerie – engineris/ engineriae, energia(e) -ic(ă) – energiae/ energis, cruce/ crucifix – crucis/ crucifis, comunica (-re) – communicae, justiţia(e) – ĭustitiae, cafea – cafeae sau cafē etc.

Alte exemple: englez – anglesis, engleză – anglesae, Anglia – Angliae/ Angleterae, francez – francesis, franceză – francesae, Franţa – Franciae, spaniol – espanis, spaniolă – espaniae, Spania – Espaniae, italian – italianis, italiană – italianae, Italia – Italiae, japonez(ă) - ĭaponis sau niponis, Japonia – Ĭaponiae sau Niponiae, african(ă) – africanis, Africa – Africae, român(ă) - rumunis, România – Rumuniae.

Exemple de propoziţii simple:

Mama are doi copii cuminţi – Mamae era iod itnimuc īpoc.

Mircea şi Alina au mers să facă cumpărături – Mircis is Alinae sremva acafas i-ru-ta-rap-muc.

Să ai grijă să-i dai un telefon! – Iās aĭrg ias iad nu telefonis!

Ideea nu era a mea, ci era a întregului colectiv – Aēdi non are aema, ic are iulugertnia colectivis.

Vrei să ieşim mîine la o cafea? - Ierv miseias enīm al cafēo?

O maşină nouă face cît două maşini vechi – Anisamo avon ecaf tic avod inisam ihcev.

Acest blog propune vorbirea şi scrierea inversă a limbii române. Principiul de bază este că orice din română se va scrie şi pronunţa invers. De ce? De ce nu? Desigur că vor exista unele reguli, excepţii despre care vom vorbi aici.

Lectură placută!

Tseca blogis enuporp aeribrov is aereircs asrevni rumunis lingvaea. Luipicnirp ed azab etse ac eciro nid rumunis eircs aves is atnunorp srevni. Ec ed? Ec ed non? Rugised ac atsisce rov elenu iluger, ītpecsce erpsed erac ibrov mov icia.

Atucalp arutcel!